Sper sa intelegeti, incultilor...

Of Viata Mea - melodia(link)

"As vrea ca sa te regasesc
Ca mi-e mare dor de tine..."
Aceasta opera de arta apartine genului liric. Eul liric incepe prin a sublinia faptul ca a pierdut o persoana de care acum ii este foarte dor. Apoi pentru a evidentia melancolia sa, utilizeaza trei puncte de suspensie. Acesta este oarecum un rezumat al intregii opere ce urmeaza. Aceasta ar fi forma bruta a manelei in stil haiku pe care eu mi-o imaginez ca fiind perfecta...ca mine =^.^=

"Refren:
Of, viata mea
Of, inima mea
Of, degeaba plang
Tare necajit mai sunt !"
Pentru ca publicul inca nu s-a prins de dorul launtric al eului, acesta se materializeaza sub forma lui Costy Ionita (dentist si artist) care pune accent pe durerea sufleteasca, transformand-o intr-o durere fizica (pentru ca astfel, poate poate intelege si publicul). Il doare inima, il doare...viata in sine, si plange degeaba...aici se resemneza. Probabil fata care l-a lasat e prea departe si nu-l mai aude. Se intoarce catre public, rezumandu-si starea de spirit, intr-un singur cuvant: "necajit".


"Viata mea s-a irosit, inima tu mi-ai rapit
M-ai amagit, m-ai chinuit si tot te-am iubit.
Of, viata mea, of, inima mea
Sufletul nu-mi poate tace, chinurile nu-mi dau pace."
Pentru ca publicul inca nu s-a prins ce este in sufletul eului, Costy Ionita il cheama pe Adi minune pe scena. Aici Adi minune intra in pielea eului, purtand un dialog cu fosta lui prietena, pe care el si-o imagineaza inca langa el, ascultandu-i "of-ul"(probabil ea e deja intr-o destinatie exotica, cu banii si masina lui). Putem observa aici jocurile dragostei de care ea s-a folosit, ca o adevarata Estella a marilor lui sperante. El ramane prins in capcana suferintei si a dorului.


"Sunt singur in noapte aud doar soapte
Si nu stiu cum sa fac sa te am aproape.
Mi-am distrus viata, pentru mine n-are sens
Esti tot ce am mai bun, te iubesc."
Costy revine, foarte naucit de sentimentele ce-l acapareaza, pentru altii avand parte chiar de o doza de nebunie in sange, el semnaland prezenta unor soapte in timpul noptii. De fapt, el este cat se poate de sanatos, iar soaptele acelea sunt urmele amintirilor pe care iubita lui pierduta i le-a lasat mostenire. El face tot posibilul sa si-o materializeze in minte cat mai mult pentru a o avea cat mai aproape, si apoi iar se resemneza, viata lui neavand sens fara ea, iubirea lui pe care o va pastra in inima deoarece a fost cel mai bun lucru din viata sa.

In concluzie, tema de baza din aceasta opera este iubirea, sprijinita pe motivul noptii, al soaptelor, al inimii frante.

Asa ca, aveti aici primul motiv pentru care ascult aceasta muzica superba, aceasta opera care, rezumata, ar da nastere celui mai frumos haiku, cu o scurta melodie imbietoare. Din pacate, publicul nu gusta aceasta arta, iar bietii artisti cum ar fi Costy, Adi, Valy, Florin samd, sunt nevoiti sa dezvolte subiectul pentru a va face sa intelegeti adevaratul mesaj. Iar greselile gramaticale strecurate in melodii sunt licente poetice, dragii mei.

Deci vedeti voi, dragii mei cititori? Eu sunt singura manelista adevarata, singura care intelege esenta, care intelege ce-i aceea o licenta poetica, incercarea de a accentua si dezvolta manifestarea unui sentiment pur intr-o opera literara. Sunt singura care merita sa aibe parte de aceasta arta. Singura manelista culta, pentru ca eu nas-cult de nimenea ;)